Bacteria
Escherichia coli | |
| Rezistrasion | |
|---|---|
| Dati | |
| Małatia | malattia batterica (it) |
| Perìodo | |
| Tasonomia | |
| Domigno | Bacteria |
| Tipo tasonòmego | Bacillus |
I bateri i xe organismi picenini unisełułari, procarioti, (na volta ciamai anca schizomiceti) de dimension de sòłito del'órdene de póchi micròmetri, ma łe pol desferensiarse anca da 0,2 µm, a ocio, dei micoplasmi fin a 30 µm de qualche spirocheta.
Drio el sistema tasònomego proposto da Robert Whittaker inte el 1969, insieme a quee ciamade "àłeghe azure" o "cianoficee" (ancuo ciamade in maniera più sceta cianobateri) łe costituise el regno de łe monere. La più resente clasifegasion (1990) proposta da Carl Woese ła vol tre domini: Bacteria, Archaea e Eukarya (chel contien tuti i eucarioti, monosełułari e plurisełułari).
Sudivixion e clasifegasion
I procarioti i se destingue in dó grupi prinsipałi:
- archeobateri, i vive de frecuente in situasion de tenperadura e pH davèro inospitałe, ma i ga caraterìsteghe (de nutrision, riprodusion, strutura) sìmiłi ai eucarioti
- eubateri, i contien ła magior parte dei altri bateri; qualche grupo inportante: i micoplasmi, łe rickettsie, i attinomiceti, łe spirochete, i pseudomonadi, e i azotofisadori.
Fra de łóri i se destingue par forma i:
- Bastonsełi: a bastonsin; i se divide in Clostridi (anaerobi) e Basiłi (anaerobi e/o aerobi)
- Cochi: a sfera; se i se dispon a copia i vien ciamai diplocochi, a cadéna i se ciama streptocochi, a graspo i se ciama stafilocochi, a forma de cubo i se ciama sarcine
- Vibrioni: a vìrgoła
- Spiriłi: a spiral
- Spirochete: co parece curve
N'altra inportante sudivixion ła xe quea che mete conpagni quei bateri che i crese bén a serte tenperadure. Ghe xe tre clase:
- bateri criòfiłi o psicròfiłi (che i ama el frédo)
- bateri mexòfiłi (lett. che i ama el mexo, donca i sta ben a tenperadure medie)
- bateri termòfiłi (che i ama el caldo)
N'ùltema clasifegasion ła se baxa su ła so rełasion verso n'altro organismo:
- Batteri comensałi (simbionti), bateri che i xe prexenti de sòłito su ła superfisie de un serto tesùo, sénsa cauxar małatia e/o i pol svolxer funsion che łe pol eser ùtiłi al'òrgano steso.
- Batteri patògeni, bateri che co i ghe xe, ghe xe anca na patołogia e infesion.
- Patogeni facoltativi, i no xe sénpre cauxa de małatia, el sta inte ła persona e inte ła so quantità.
- Patogeni obligai, ogni volta i xe cauxa de małani.
-
Baciłi
-
Cochi
-
Vibrioni
-
Spiriłi
-
Spirochete
Wikimedia Commons el detien imàjini o altri file so Bateri
Wikispecies el detien informasion so Bateri
el detien schemi gràfeghi so
| Controło de autorità | LCCN (EN) sh85010813 · GND (DE) 4004296-0 · BNE (ES) XX525557 (data) · NDL (EN, JA) 00570000 |
|---|
Content Disclaimer
Informasi ini disarikan dari Wikipedia dan disajikan kembali untuk tujuan edukasi. Konten tersedia di bawah lisensi CC BY-SA 3.0. Kami tidak bertanggung jawab atas ketidakakuratan data yang bersumber dari kontribusi publik tersebut.
- The information displayed on this website is sourced in part or in whole from Wikipedia and has been adapted for the purpose of restating it. We strive to provide accurate and relevant information, however:
- There is no guarantee of absolute accuracy. Wikipedia is an open, collaborative project that can be edited by anyone, so information is subject to change.
- It is not intended to constitute professional advice. The content displayed is for informational and educational purposes only. For important decisions (e.g., medical, legal, or financial), please consult a professional.
- Content copyright. Wikipedia is licensed under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License (CC BY-SA). This means that content may be reused with appropriate attribution and shared under a similar license.
- Responsible use. Any risk arising from the use of information from this website is entirely the responsibility of the user.